duminică, 25 noiembrie 2012

Amorous art


Picturi ce s-au iubit doar în al lor nume,
Entităţi opuse atârnate de un ciob de lume .
Vopsea peste condei generând noi clişee,
Minciuni astfel rupte din singurătăţile mele.
Ce e adevărat nu poate fi scris
Perceptia este anulată de jocul promis.
Ce este real
nu se va mai permite,
a fi
simţit.
      ....
Pentru fericirea altora întodeauna trebuie să faci un compromis.

miercuri, 16 mai 2012

Sfârșit și început de drum




Lasă cortina să cadă
Azi am refuzat să-ţi mai văd viaţa ca o pradă.
Lasă gândul să se închidă
Azi n-am mai lăsat gândul tău să mă surprindă ...

Lasă loc de ecou pentru zâmbet

Lasă somnul să decoloreze simţământul,
Mâine amintirilor le vei fi uitat sunetul.
Lasă cortina să cadă
Când inima este prea obosită să mai simtă iar ochiul să mai vadă.

Lasă gândul să se închidă
Când imaginea incepe să se desprindă
Dacă-ţi dorești ca alt drum să se deschidă (...)   


Rurukid,15 mai

luni, 20 februarie 2012

Studiu de caz

Prolog
Azi mi s-a intamplat ceva ce mi-a inseninat ziua , dar cum nu e o intamplare..ci un sentiment nu poate fi descrisa in termenii cu care 'lucrez' de obicei.Daca as prelucra sau transforma in cuvinte un sentiment probabil ca l-as stirbi sau l-as lasa schiop,spuneti-i cum vreti . Nu ma astept sa intelegeti prea multe din aceasta idee ,pentru ca eu asta fac in genere ,iau sentimente si le transform in cuvinte.Problema e ca sentimentele 'profunde' sunt mai usor de manevrat,de modelat ,fara sa le distrugi..dar in momentul in care ai doar o particula de bucurie pura , o vei pastra cu deosebita grija,acolo unde nu exista loc de restaurare sau remodelare.

Asa ca azi doar voi expune niste idei ce mi-au trecut prin gand in timp ce asteptam tramvaiul ,spre casa,pe un peron aglomerat ,pe o banca semi-inzapezita, intr-o lumina difuza.



Acum am o umbra de speranta ca ,viata asta este doar o imensa piesa de teatru si ca, pe parcursul ei , personajele secundare , nu sunt doar personaje episodice si ca acestea vor mai intra in scena pentru ca publicul le vrea, pentru ca publicului ii este dor de ele.
Pentru ca exista un punct in mijlocul piesei cand personajul principal este ravasit , pierdut , crezand ca joaca intr-o comedie(tipic) englezeasca iar publicul,vrand sa vada deznodamantul piesei, are cerinta si puterea de a-i rechema in scena, fie si pentru cateva minute, pe acei actori secundari ,care ii restabilesc protagonistului echilibrul interior astfel incat acesta sa poata sa duca capodopera la finalul sau inaltator.

Astfel personajul principal se intalneste cu oameni ,pe care isi dorea de mult sa ii vada. Desi poate ei au evoluat, asta-i frumusetea conceptului de "cateva minute " -ca acesta nu realizeaza prea multe despre evolutia personajului secundar -care poate s-a transformat in personaj principal pe o alta scena - dar pentru protagonistul primei piese, el ramane doar acea farama de trecut de care el sa se prinda

Acel spatiu/loc din trecut in care totul pare acum ataaat ..atat de simplu.




marți, 14 iunie 2011

Turnul de veghe

oot: o poveste despre doi prieteni buni de ai mei...
b.o.t:

Ventilatorul înnegrit de fum îşi bate aripile în gol, parcă spune "Vorbeşte- nu mă privi aşa.Ieşi de aici - du-te dansează în ploaie,spune-ți că eşti la mare şi asa va fi". Pe geamul acoperit de cortine roşii, parcă captiv, parcă oprit in loc - se văd case şi pomi ce dansează ritmul vântului... case- case de la mare, imbrățişate de cenuşiul nopții.
Eram la Baracă în seara aceea , cu două suflete certate, unul tăcut ce închidea marea în ochi- şi celălalt - marea tumultoasă ce se spărgea de corneea şi cristalinul primului.
Afară, natura se revărsa, stropi de apă sărată, venită din N-E, cădeau peste case, peste maşini, scrijeleau cu unghii de furtună geamurile vechi ale cârciumii; dar cârciumarul nu le lăsa înăuntru. Tânjeau să fie alături de ea - ea captivă într-un corp omenesc.
Stăteam şi îi priveam , dar era o ceartă mută, printre râsete timide şi un pic cam false; printre încercări de conversație- ea şi răspunsuri brute pe un ton platonic - el.
Se iubeau cam de vre-o trei ani. Pe atunci ea strălucea în ochii lui, plină de viață, tumultoasă, ironică dar dreaptă şi mult prea optimistă.
El pe atunci ,ca şi acum, scenograf, a prins şi încătuşat în lumini şi umbre, în creion şi acuarele partea 'ceasta cea mai depreț a ei. Iar ei, stăpâna dreaptă a corăbierilor şi pescarilor - i-a rămas în timp - şlefuindu-se, un munte de sare.
Artistul nu i-a prins şi zbuciumul interior în opera sa - şi a rămas pe deplin surprins când furia acestuia l-a lovit într-o zi de februarie ,aproape înecându-l. Speriat , a înotat spre mal şi a plutit în derivă timp de câteva luni ...
Ea confuză îl considera vântul său, dar el nu mai era demult, altceva afar' de o bătaie lină a vântului dintr-un august torid şi lăsat în paragină.

sâmbătă, 19 februarie 2011

Refulari ale gandiri.Nimic important

traieste-ti ziua ca si cum ar fi ultima.
spune ce gandesti. si fi cum vrei tu sa fi fara sa te gandesti ce gandesc cei din jurul tau despre actiunile tale.
nu pentru ca este un status gasit pe google. nu pentru ca este un citat de nu stiu ce scriitor faimos..si daca este atat de famos inseamna ca are dreptate.
Ci pentru ca ce e in trecut nu poate fi recuperat,
Ce este in trecut nu poate fi destorsionat.
Cand erai mic,daca se spargea ceva il lipeai cu superglue-si mama nu si dadea seama ca i-ai spart vaza preferata.daca se rupea ceva il lipeai cu scotch..sau il coseai si mama nu si dadea seama ca iar ti ai rupt pantalonii sarind garduri.daca cadea un tablou,ii bateai un cui nou si il agatai inapoi pe perete.
Dar am crescut si greselile noastre nu mai pot fi reparate cu picatura sau cu un cui si ciocan.
Nu ne mai permitem sa ezitam atat de mult sau sa gandim atat de putin.
Daca nu faci atunci in momentul 0 ceea ce simti,momentul va fi trecut de mult.Si degeaba spui ca acum o sa faci lucrul respectiv pentru ca va fi mult mai greu sa il faci-si poate nici nu o sa mai aiba sens sa l faci.
Nu ma refer la problemele sentimentale ale multora,ma refer in general-la tot.
Ca sa ti traiesti viata din plin trebuie sa te gandesti ca azi este ultima ta zi..si sa fructifici acea zi pe deplin(in functie de starea de spirit) astfel vei sti ca ziua nu s-a topit in van.

Asta fac in mod normal.Si atunci totusi nu inteleg de ce nu o fac tot timpul. de ce eu nu pot sa ma tin de una dintre singurele reguli pe care mi le-am impus. si de ce de fiecare data cand ascult VAma Veche-Ana..,,ma intreb cum as putea sa bat acel cui in cer si sa agat de el toate cate stele s-au desprins de acolo.
Iar daca ar fi sa analizam melodia aia,Cel mai frustant este sa realizezi ca tu ai desprins o stea decat cativa ani mai tarziu.Adica atunci cand chiar este prea tarziu sa ii mai pui superglue pe spate si sa o potrivesti la loc pe bolta.
Diferenta dintre Tudor Chirila si mine este ca el canta melodia si eu o ascult.El se gaseste in ea cu aceasta tipa Ana..eu cu o groaza de oameni..tipi si tipe care mi-au fost candva cei mai buni amici/prieteni sau nu chiar dar au fost destul de aproape.Si cu care eu m-am certat..nu ei cu mine..si de care din cand in cand desi in rest sunt bine..mi e dor.Mi e dor dar o las asa.nu mi recunosc greselile chit ca inca as mai putea face treaba asta cu unii-pentru ca nu duce la nimic.
vreti dovada?simplu.Tudor Chirila are vreo sora/versioara Ana cu care mai vorbeste sau pe sotia lui o cheama cumva Ana?Nu . Are o prietena pe care o cheama Andreea Raicu,care mie imi este cam antipatica si cu care tot se cearta tot se impaca de un an si ceva si care a ramas insarcinata cu el.Ce dragut.Nu-i asa?

marți, 11 ianuarie 2011

Cantecel

*cel mai bine acum cred ca ar fi cu dedicatie pentru un bubu mic si mai nou brasovean de care mie taaare dor :P...dar cred ca totusi are o incarcatura mai mare si va cuprinde si pe cativa dintre voi care insistati sa mi faceti ziua mai buna...cand eu imi doresc doar ca sa toarne cu galeata afara.
** nu radeti prea tare.(ca s-ar putea sa va doara burta).l-am compus azi in timp ce cantam la chitara...si poate pentru multi nu are sens..da mie imi place si cum suna singur...si cum suna pe ritmul pe care i l-am gasit.;)..si pentru mine are sens.
*** dupa ce mai fac cateva modificari pe ici pe colo..o sa editez si o sa pun si acordurile
**** pe bune,voi edita..nu ca cel cu hanul...dar pe bune...short note ul ala suna mai bine asa..acolo daca editez..voi pune doar niste mai multe poze facute in ziua aia:P

I have no cash
I have no freedom
But the freedom of my mind

I have no place to call my own
But your mind,
Friend, is home.

In front of others you can be
Who ever else you wanna be
But in front of me,
My dear friend,
You'll remain the spirit of wind and sea.

R:..who ever else you wann be
..you'll remain the spirit of wind and sea
The freedom of my mind
your mind
Friend, is home.

duminică, 9 ianuarie 2011

Hanul Berarilor

long story -short ca e tarziu si maine am scoala si ma cam obliga ai mei sa ma culc. o sa editez cu o parere mai amanuntita cand o sa mai am timp sa intru;)
e un loc super. atmosfera e incantatoare,mancarea e delicioasa ,preturile nu sunt mari ..gasesti cam tot ce vrei,inclusiv bere la metru ;) ..sunt spatii si pentru nefumatori si pentru fumatori si daca esti cu prietenii ,garantat o sa te simti bine :D

The departed

pt toti cei carora v-a placut muult de tot filmul,n-are rost sa va ascundeti-stiu cati sunteti :))dropkick murphys - I'M SHIPPING UP TO BOSTON (FROM "THE DEPARTED")

Asculta mai multe audio diverse

sâmbătă, 8 ianuarie 2011

Iarna in skate shoes

Photobucket


I :ok promit ca pana saptamana viitoare sa scot pozele facute azi.nu credeam ca iarna poate sa aduca cu ea si alt ceva decat peisaje deprimante. secretul consta in...da nu va spun..o sa va prinde-ti singuri;)
II :Iarna e natzpa pentru ca e frig..si iti uzi hainele cand te asezi,pentru ca stiu ca si tu ai prostul obicei-sau l-ai avut odata sa te asezi pe jos..ca mine..si cate o babutza sa vina sa ti zica 'ca nu e bine si ca o sa racesti' ca de asta nu mai poti tu in acel moment ;)).Da sti ce bine e sa ajungi acasa si ca dusul ala cald si ceaiul chiar sa insemne ceva mai mult..si sa ti aduca acea stare de bine?sti...sigur ca sti.
.fiecare lucru se intampla cu un scop.
Si daca esti destul de destept poti sa ti dai seama ca totul e in folosul tau.
O seara buna copchii..si o iarna cat mai placuta .hugs

Don't worry be happy :D

nu stiu daca valium ul si cicocolata chiar au efectul dorit sau e ceva pe fond psihic. gen pastilutza asta o sa ma faca sa ma simt mai bine. chiar nu mi dau seama. si drept urmare de azi inainte nu o sa mai umblu la rezerva secreta a lui mami de valium. cel mai bun antidepresiv e soarele. antidepresiv,hah? ma auzi ce spun?eu nu . am doar 18 ani..si n-am nevoie de asa ceva.lumea e mare ,viata e lunga si n-am trait nici macar o centime din ea. am 18 ani si o sa ma comport ca atare. nu sunt om mare ..nu's nici copchil. sunt doar o boema visatoare. deobicei vesela . sunt o straina mai nou pentru mine. dar ma intorc usor..in piruete spre mine. curand va fi primavara si lumea va fi doar a mea. bine poate ca nu. va fi si a ta. si a ei .si a lor. dar nu conteaza toate astea acum.
am 18 ani. afara e o zi de ianuarie insorita. mi-am luat camera .am plecat. nu vreau sa mai irosesc nici un minut in plus .
am 18 si viata e frumoasa.va iubesc pe toti si la un moment dat o sa va dati seama si voi;)

Don't Worry Be Happy!

Asculta mai multe audio diverse

joi, 6 ianuarie 2011

6 ianuarie

:| travka> zambetul tau. cu dedicatie
_________________________________________________________

editat pe 13 ianuarie,intr-o joi dupa o ora de filosofie si inca una in circ la o cafea.

Daca am fi fost doar doua concepte de existenta
Ne-am fi potrivit reciproc
Ne-am fi contopit si am fi creat un tot...
Pace si razboi,
Bocanci si flori,
Nu pot coexista unul fara celalalt.
Filozofia mea n-ar fi existat fara impulsivitatea ta
Calmul meu -fara lupta ta...
Zambetul tau fara depresia mea,
Ceaiul meu-chitara ta,
Lupta mea,lupta ta ...
Corzile mele...mana ta.

Dar nu suntem doar concepte de existenta...
Suntem existenta in forma pura.
Si ea nu poate fi subjugata de nimic.
Este un dar si un blestem
Putem la fel de bine noi ,de nimic sa nu ne legam
Putem la fel de bine sa ne legam de lucruri de nimic.
Dar ce rost are acum?
Sa vorbim despre alegeri luate mult prea demult...

4 ianuarie...sau "nu o alta scrisoare de femeiusca amorezata"

cine are ochi sa vada si minte sa inteleaga stie ca nu este o scrisoare de dragoste 8-)

Te vreau langa mine
Si-n acelasi timp te detest nespus
Stiu ca ma pot baza pe tine
Dar oamenii detesta ceea ce nu pot intelege.
Siguranta ta,imi da fiori..
Zambetul tau,ma ridica peste nori.
Ma simt ca un soarece prins intr-o cursa
Dar linistit-
-aproape de cascaval.
Imi dau seama de problemele mele de care nu eram constienta si vreau sa fug.
-Fug de ele? Fug de tine?
... Nu stiu.
Totul trebuie sa dispara.
-Sa dispara ele?Sa dispar eu?
...Nici asta nu stiu.
Si cum nu ajung la nici un consens,ma intorc.
Cred ca le-am pacalit...
Dar ma lovesc de golurile mele in fiecare punct virgula si respiratie de a ta.
Nu mai fug. Sunt aici.
-Mi-e frica de schimbare?
...poate.
-Stiu cum sa-mi pun fobiile in cuvinte?
-Nu,nici tu macar,nu poti sa ma ajuti ...
...pentru ca nu sti...
...nici eu nu stiu.
Am nevoie de ajutor si multa intelegere.
-Intelegere?
-E greu sa dai cand nu primesti.
-Am sa ma schimb?
-Nu stiu. -- trebuie sa rezolv ca sa pot sa evoluez, nu pot fugi mereu.
Te indepartez pentru ca nu ma intelegi...nu te las sa ma intelegi.
-De ce?
-Pentru ca si eu fug de mine...mi-e frica..si simt o nevoie surda sa te am langa mine.
E atat de acuta ca doare